Ea este Diana. Cunoscută ca Diana mamă-autoare a CMR (Comunitatea Mamelor Reale, o comunitate în care sute spre mii de mame discută zilnic și își împărtășesc realitățile lor), Diana blogger, Diana femeia care dorește să evolueze și să crească, Diana instructor de Positive Parenting si consilier pentru dezvoltare personală. Adevărul cel mai adevărat este că mi-a fost destul de greu să pun într-o ordine rolurile Dianei, oricum ar fi ele dispuse să știi că Diana Vijulie este o femeie strașnică netemătoare în a-și expune cu autenticitate trăirile mai bune sau mai puțin bune, iar înseamnă CURAJ –apanajul Oamenilor REALI. 

1. Cine este Diana acum? Așa în toată complexitatea ei (mamă, blogger, consilier și autoare a Comunității Mamelor Reale)? Cum te găsește Noul An?

Oh, tocmai asta vreau și eu să aflu despre mine. Cine sunt. Încep și eu acum să aflu, să mă descopăr, să mă definesc. Știu că sunt mamă, blogger, consilier pentru dezvoltare personală, trainer de parenting, susținătoare a Mamelor Reale. Toate astea în exterior.
În interior tocmai fac un exercițiu să mă definesc, așa că îți spun ceea ce am aflat despre mine zilele astea. Că sunt o femeie deschisă, blândă, optimistă, veselă, empatică, iubitoare, isteață, puternică.
Of, mi-a fost greu să scriu atributele astea pozitive. Dacă o să zici despre mine că sunt arogantă?
Am și multe negative, dar în perioada asta prefer să mă concentrez pe cele bune. Vorba aceea, toate bune să se-adune.

2. Pe blogul tău scrie că ești instructor de Positive Parenting și consilier pentru dezvoltare personală. Spune-ne mai multe despre aceste roluri.
 
A trebuit să ajung la 30 de ani ca să-mi găsesc adevărata pasiune. E bine și așa, sunt recunoscătoare pentru asta. Sunt conștientă că există și varianta în care n-aș fi descoperit-o niciodată.
Consilierea e pasiunea mea. Am aflat asta întâmplător, în discuțiile cu apropiații mei. Să-i ghidez pe ceilalți să se autodescopere, să afle cine sunt cu adevărat, să depășească momente dificile sau să dea încet vocile critice ce le spun vrute și nevrute, să afle că au atâta putere în ei înșiși. E o onoare pentru mine să mi se permită asta. Mi se pare că sunt puține lucuri mai frumoase decât calea asta. Știi cum se zice, că dacă pasiunea îți devine job, nu vei mai munci nici măcar o zi în viața ta. Acolo am ajuns eu acum.
Iar pe părinți îi susțin să-i crească pe copii cu respect și demnitate, conștienți că a crește un copil e o investiție pe termen foarte lung. Vrem ca lumea asta să fie mai bună, mai caldă, mai frumoasă? Păi hai să o facem așa, crescându-ne copiii cu bunătate, căldură sufletească și deschidere către frumos!


3. Cât de importantă crezi ca este gândirea pozitivă? Dar dezvoltarea personală?

Mă uit în jurul meu și văd atâția oameni înghițiți de gânduri negative, împovărați de ele, efectiv cocoșați. Dacă o să mergi pe stradă, o să vezi foarte puțini oameni neîncruntați și aproape niciun om zâmbitor.
Când am descoperit ce poate face gândirea pozitivă pentru mine, mi-am dat seama că dacă toți ar afla ce știu eu, s-ar schimba destine, lumi. Am spus întotdeauna că cel mai important lucru în viață este comunicarea eficientă. Pe al doilea loc vine, la mică distanță, gândirea pozitivă.
Chiar vorbeam cu V., soțul meu, zilele trecute, despre cât de greu îmi era într-o vreme. Începusem atunci să mă descopăr, să dau la o parte straturi și straturi de pături de pe adevăratul meu ”eu”. Am găsit o grămadă de lucruri de existența cărora habar n-aveam printre păturile astea în care mă învelisem atât de bine, încât nici eu nu mai știam cine sunt. Amintiri plăcute, amintiri dureroase, experiențe care m-au schimbat, explicații ale comportamentelor mele, motive pentru care nu mă puteam iubi, voci critice multe, pe tonalități diferite, dar cu același mesaj: că nu sunt suficient de bună.
A fost un mare zbucium. De multe ori am vrut să renunț. Apoi, într-o zi oarecare, după multe nopți cu întrebări o mie, lacrimi amare în pernă, suferință, m-am trezit cu zâmbetul pe buze. Și de atunci, nimic nu a mai fost la fel. Sună clișeic, știu, dar începuse reconstrucția mea.
Dezvoltarea mea personală m-a făcut să reușesc să mă iubesc, să mă accept cu bune și cu rele, să nu mă mai concentrez doar pe defectele mele, să prind încredere în puterile mele, să fiu o mamă mai bună, să fiu mai bună în plan profesional, ba chiar ne-a îmbunătățit relația de cuplu. Am scăpat de multe din frustrările mele, am reușit să comunic cu adevărat. M-a schimbat cu totul și pot spune acum cu mâna pe inimă că sunt împăcată cu trecutul meu și cu adevărat fericită în clipa prezentă.
Atât de importantă mi se pare dezvoltarea personală.

4. Ce vrei să aduci nou, în 2017, în viața ta?

La final de 2016 am făcut ceva nou pentru mine: nu mi-am mai făcut planuri pentru 2017. Pentru că mantra mea pe anul ăsta este ”trăiește aici și acum”. Așa că asta vreau să aduc nou anul acesta. Să mă bucur de clipă în loc să trăiesc din planuri sau amintiri. E greu.

5. Vrei să împărtășești cu noi o poză cu locul în care scrii?

Pentru că biroul meu este încă ”în lucru”, locul meu de scris și-a făcut cuibul pe canapeaua confortabilă din living.

6. Ce te ajută să mergi mai departe când nu mai poți (fizic, moral sau pur și simplu ca putere)?

Introspecțiile. O clipă de mine, cu mine ca să aflu care e motivul real pentru care nu mai pot. Ce anume din mine mă oprește? Vocea critică? De obicei ea. Ce-mi spune? Păi de obicei îmi spune că nu sunt suficient de bună, că nu am suficientă ambiție, că sigur voi renunța. Și atunci aleg să o dau mai încet și să-mi transmit alt mesaj: ”Eu pot!”
Asta și fructe la micul dejun, pentru energie 🙂

7. Ce înseamnă o mamă Reală în viziunea Ta?

O mamă Reală este o mamă… reală. Este oricare dintre noi, cu bune și cu rele. E mamă care câteodată nu mai poate și ar adormi pe jos, lângă copil, în timp ce se joacă împreună cu el. E mama care gătește 4 feluri de mâncare pentru prânz. Dar și cea care nu mai are haine curate pentru copii. E cea cu chiuveta plină de vase, cea care calcă înclusiv chiloții copiilor, cea care alege să stea acasă cu copiii, cea care se întoarce la muncă după ce naște, etc.
Pot mai degrabă să îți spun ce NU înseamnă o mamă Reală: cea care vrea să pară perfectă, cu copii la dungă, casa perfectă, scoasă din cutie permanent, calmă și bună și blândă permanent.
Hai să ne recunoaștem și momentele grele, doar așa le putem depăși. Dacă le negăm, nu vom afla niciodată de unde vin, nu le vom putea vindeca niciodată.

8. Ce vrei să le spui acum mamelor Reale?

Vreau să le spun ce le spun mereu: să învețe să se iubească mai mult. Adevărat, din suflet. Să se trateze cu aceeași empatie și compasiune cu care își tratează cea mai bună prietenă, copilul, soțul. Să nu mai tindă către perfecțiune, dar să încerce mereu să devină mai bune, să se vindece și, foarte important, să ceară ajutor atunci când au nevoie.

9. Un cuvânt care te definește.
Schimbare

10. Nu ai putea trăi fară…
Familia mea.
Și fără dorința de a afla mereu ceva nou. Când n-o să mai vreau să aflu, să învăț, să descopăr, o să fiu pe jumătate moartă, probabil.

11. Sunt mamă și pentru mine asta înseamnă…

Că nu mă mai pot neglija niciodată. Copiii au nevoie de o mamă sănătoasă fizic și psihic, un exemplu pentru ei.

12. De ce scrii pe blogul tău? Ce te motivează?

Pe blog scriu din multe motive. Am articole pe care le scriu ca să mă vindec. Pun gânduri pe hârtie ca să le văd mai bine, să le cunosc cu adevărat, să văd de unde vin și ce aș putea face cu ele. Le citesc.
Mai scriu și de bucurie, scriu pentru copiii mei, scriu pentru copiii altora.
Împărtășesc din cunoștințele mele, din ceea ce am aflat de la alții, din ceea ce am experimentat, din ceea ce am citit, încerc să fiu de ajutor celorlalți.
De multe ori scriu din plăcerea de a scrie. Am început recent o povestire în episoade despre două personaje, Iulia și Cristi, la care scriu de curiozitate, pentru că vreau să aflu cum se termină.
Scrisul e una din pasiunile mele, din lucrurile care simt că mă definesc. 
 

Pe Diana o poți citi aici