Fascinant cum oamenii se pot reinventa din cenușă, activând un resort interior care nu doar că îi scoate pe ei dintr-o anumită situație nefavorabilă, ci și îi propulsează în a aduce soluții ce se dovedesc a fi căutate de mai mulți oameni apoi, aducând în societate un nou (total nou) sau un nou reinventat sau adaptat. O invenție. Un drum Transformator a avut și Darius Stănese, creatorul unui nou tip de business în România.

Nu aș fi crezut niciodată că pot lua un interviu unui bărbat pasionat de pensat, din diferite motive: poate pentru că mi se părea la prima vedere o acțiune care pur și simplu, trebuie făcută, nu o activitate foarte plăcută, apoi pentru că nu credeam că este foarte mult de discutat la acel proces de pensare (deși, citisem interviurile Anastasiei Soare, de exemplu) și în al treilea rând: un bărbat care, nu doar să penseze, ci și să facă o afacere din asta? Și totuși, iată că s-a întâmplat: am stat ore bune la un ceai cu Darius Stănese în vila superbă de pe Bulevardul Aviatorilor și am înțeles mult mai multe despre ce înseamnă o formă corectă a unei sprâncene, care este modelul de business – iBrows pentru păr și sprâncene -, prin ce dificultăți a trecut în business și cum a înțeles că un serviciu (simplu până la urmă) poate fi dus la stadiul de excelență. Spun simplu pentru că Darius preferă lucrurile foarte simple: este un pensat clasic cu penseta, nu lucrează cu ață, cu ceară, cu șabloane, cu nimic din ce există pe piață.

Sprâncene realizate pe o metodă clasică… cum era odată. A descoperit pasiunea pensării în liceu și a combinat această pasiune cu geometria.

Darius știe marketing nativ, știe să vorbească, are un simț foarte fin cui să-i dea un interviu și cui nu, simte omul și simte momentul. Așa cum a știut și să pună bazele Școli de pensat când a fost momentul (a ținut 6 ani la rând turnee prin toată țara).

M-a ales pasiunea pe mine, nici măcar n-am descoperit-o, n-am căutat-o. Pur și simplu m-a ales. Am început să fac asta, am pus mâna pe pensetă, am început să pensez, mi-a ieșit bine din prima și mai departe doar am dezvoltat, am finisat, am lucrat să înțeleg de ce fac, ceea ce fac, pentru că eu făceam totul instinctiv și eu când am înființat Școala de pensat, am predat primul curs, m-am trezit în fața cursantelor că nu știam să le zic de ce fac, ceea ce fac. Darius Stănese

Dar peste talent, a mai pus ceva: o dorință nestăvilită de a descompune actul pensatului în micro-pași conștienți pe care i-a putut perfecționa, culmea, prin simplificare.

Am despicat pensatul în 1000 de bucăți, foarte coerente și foarte clare și ușor de înțeles și am creat acest curs pe care îl susțin, de la 0. E absolut tot cursul creat de mine de la 0. Curs în care și demontez foarte multe informații care circulă pe internet și care erau cândva și în reviste și în alte publicații. Darius Stănese

Darius și-a dorit foarte mult să lase o meserie în urmă. Adică una dintre dorințele lui cele mai mari a fost aceea să creeze, să lase o meserie, o profesie.

Eu ce fac cu viața mea la momentul ăsta? a fost o întrebare pe care și-a adresat-o de 2 ori în viață și merită să citești tot interviul pentru a vedea cum s-a ridicat, ce mindset a avut și cum a pornit, iar să fie pe val, după ce părea că nu mai are nimic.

Anca Ghinea: Cum a început povestea?

Darius Stanese: Acum 11 ani, am deschis acest concept iBrows, primul studio din România dedicat 100% serviciului de pensat clasic, noi doar asta facem, pentru bărbați și femei. Eu m-am specializat pe regenerarea și reconstrucția sprâncenelor naturale. Nu facem micropigmentare, laminare, henna, make up sau orice alte artificii care NU înseamnă natural. Noi facem doar sprâncene naturale și ne-am concentrat pe asta. Asta este diferențiatorul, pentru că noi chiar ne-am concentrat pe asta și am făcut doar asta, atunci când am deschis studioul, am deschis și școala iBrows School, prima și singura școala de pensat din România. Am ținut 6 ani la rând atunci când am deschis turnee de cursuri în toată țara, ulterior n-am mai ținut o perioadă, a venit pandemia și s-au întâmplat alte lucruri.

A: Sprâncene naturale. Deci cum erau odată.

D: Putem vorbi la prezent. În momentul de față, în România se mai pensează sprâncene cu penseta, însă la nivel mondial, cred că, fără să exagerez 90% din lucrătorii în domeniu pensează sau epilează sprâncenele cu ață și cu ceară, pentru că sunt metode foarte rapide și foarte simple. Da, am cliente care locuiesc în toată lumea și îmi spun chestia asta că nu au unde să se penseze. Și ne referim de la New York, Miami, Los Angeles, până la Singapore și toată Europa. În momentul în care vin acasă, mai ales  din Țările Arabe, primul lucru vin la mine, că nu au unde să se penseze cu penseta.

A: Ce elemente vă diferențiază în povestea acesta? 

D: În primul rând că suntem dedicați 100% pensatului clasic cu penseta și specializați pe regenerarea și reconstrucția sprâncenelor naturale.

Prin cursurile pe care le-am ținut am instruit peste 1000 de cursante și eu consider că astăzi încă se pensează în România cu penseta și datorită mie, pentru că și în România sunt foarte multe persoane care au adoptat deja ață și ceară, pentru că este foarte simplă și foarte rapidă.

A: Dar tu unde ai învățat arta aceasta a pensatului?

D: Singur, e pasiune, e talent înnăscut, e .. nu am învățat nicăieri.

A: Dar unde ai văzut-o? Tu ca bărbat ai văzut-o la mama ta sau la o prezență feminină?

D: Pensatul efectiv l-am văzut la mama, da. Care, ca majoritatea femeilor bănuiesc, se pigulea duminică dimineață în oglindă. Și a venit pur și simplu… a venit în liceu. Mă deranjau estetic sprâncenele colegelor, pentru că se purtau virgulele acelea care nu aveau nicio legătură cu fizionomia.

A: Îți place matematica?

D: Îmi place geometria, nu matematica.

A: Geometria, așa. Deci, este ceva în spatele a tot ceea ce realizezi pentru sprâncene frumoase.

D: Da, eram foarte bun la geometrie nativ, desenam în spațiu instant. E ca diferența de exemplu, dintre pensat și make-up. Make-up-ul este pictura, iar este pensatul este sculptură. Ai nevoie de un anumit tip de îndemânare și structură pentru sculptură și alt tip de îndemânare pentru make-up. Sculptura înseamnă lucrat în 3D, mai mult. Ne referim la pictura clasică, că astăzi se fac 3D-uri și din pictură, dar asta este o altă poveste. Dar ca diferență, este diferență între pictură și sculptură, care presupune diferite, de îndemânare și răbdare diferită. Pensatul este sculptură, iar pe mine m-a atras de mic geometria și vederea în spațiu.

A: Vederea în spațiu, să îți imaginezi cum arăta persoana before and after.

D: Da, pai chiar asta le predam cursantelor. 

Când am venit în București, credeam că vin să învăț să pensez la singura școală de cosmetică din România la momentul acela, care avea și un modul de pensat în cadrul cursului. Eu cum nu făcusem niciun curs, credeam că nu știu să pensez și m-am înscris să învăț de la profesioniști. Și am urmat 6 luni școala de cosmetică, fiind singurul băiat din clasă, un curs cu epilat și tratamente faciale. Era amuzant așa, dar mă plictiseam foarte tare pentru că nu îmi plăcea cosmetica. Am făcut asta doar ca să ajung la finalul cursului de 6 luni, unde era și acest modul de pensat în care eu îmi pusesem mari speranțe. Și am ajuns în acea zi și am avut cea mai mare dezamăgire și cea mai mare revelație în același timp. Pentru că mi-am dat seama că dacă la singura școală care predă pensat la momentul acela în România nu înveți nimic, iar eu știam deja mai bine să pensez, atunci lucrurile aveau să prindă cu totul alt sens pentru mine. Am și luat o fată din clasă, am rugat-o pe profesoară să mă lase să iau o fată să o pensez. Iar doamna Dincă era puțin panicată, întrebându-mă: dar știi tu să pensezi? Și am zis: ,,lăsați-mă să vă arăt” și am luat o tipă cu niște sprâncene foarte stufoase și am început să o pensez și a fost așa o situație ca în filme, pentru că toate colegele s-au oprit rând pe rând din ce făceau și au început să se cheme între ele …

A: Ai generat un val.

D: Da și au venit să vadă ce fac și au rămas uimite că nu înțelegeau cum pot să fac asta.

A: Da, fără training.

D: Și am zis că așa le simt, așa le văd. Și iată-mă azi aici, pensând de 18 ani. Primul job și singurul. Din punctul acesta de vedere, sunt norocos că m-a ales pasiunea pe mine, nici măcar n-am descoperit-o, n-am căutat-o. Pur și simplu m-a ales. Am început să fac asta, am pus mâna pe pensetă, am început să pensez, mi-a ieșit bine din prima și mai departe doar am dezvoltat, am finisat, am lucrat să înțeleg de ce fac ceea ce fac, pentru că eu făceam totul instinctiv. Si când am înființat scoala de pensat, am predat primul curs, m-am trezit în fața cursantelor că nu știam să le zic de ce fac, ceea ce fac.

A: Și practic peste talent a trebuit să pui informație.

D: Da, am luat și am structurat informația. Zic OK, hai să vad ce fac. Am luat un pensat de la cap la coadă. Din momentul în care se așează clienta în pat, eu ce fac? Toate etapele, absolut. Și am despicat pensatul în 1000 de bucăți, foarte coerente și foarte clare și ușor de înțeles și am creat de la 0 acest curs pe care îl susțin. Tot cursul este creat de mine de la 0. Curs în care și demontez foarte multe informații care circulă pe internet și cândva, chiar în reviste și în alte publicații.

A: Asta e interesant, care sunt miturile? Sprânceana perfectă, se aplică acel principiu raportul de aur?

D: Nu se aplică. Ăla a fost primul mit, cel mai răspândit, că ar trebui să măsurăm din colțul nasului prin colțul intern al ochiului, să stabilim baza sprâncenei, apoi prin linia externă a irisului să stabilim punctul de arcuire, iar apoi prin colțul extern al ochiului să stabilim punctul final al sprâncenei. Măsurătoarea se aplică doar pe o fizionomie ideală. Ori niciunul dintre noi nu avem o fizionomie ideală și atunci este o măsurătoare care nu ne ajută, pentru că dacă o aplici pe  fizionomiile noastre care sunt asimetrice, vei obține niște sprâncene ba prea depărtate, ba prea apropiate, prea arcuite, etc. Foarte rar se poate aplica acea măsurătoare să fie utilă.

Mai este mitul că ar trebui să modelăm sprâncenele în funcție de fizionomie, de formele feței, pentru că sunt 6 sau 7 tipuri de fizionomii și așa se credea că ar trebui să modelăm sprâncenele în funcție de fiecare tipar de fizionomie. Însă ideea asta este generalistă, standardizează frumusețea naturală și nu e cazul. De aceea, atunci când am înființat iBrows am și ales sloganul: ,,Sprâncene unice, pentru femei unice!”. Pentru că nu există 2 sprâncene la fel, nu există 2 fizionomii la fel și nu ai cum să aplici niște măsurători standard. Asta predau eu în cursul meu, că nu există măsurători standard. Sunt o mulțime de repere pe care le dau, de care trebuie să ții cont, dar trebuie să înveți să le adaptezi în funcție de fiecare fizionomie în parte, că nu se aplică de la o persoană la alta. E ca și cum am purta toți același număr la pantofi. Nu merge, nu se potrivește.

Practic asta am învățat, să fac sprâncene dedicate pentru fiecare persoană în parte și asta se vede. Deși aplic aceeași tehnică, pare că fac același lucru la toată lumea, totuși fiecare femeie iese diferită de la mine, cu frumusețea ei unică pusă în evidență. Dacă ne uităm la persoanele care tatuează sprâncene sau care au diverse tehnici de mascare, sau la fetele care fac laminare și corecturi din vopsea, vom vedea ca toate sprâncenele făcute de ele, arată aproximativ la fel. Pe unde te uiți tatuajele arată foarte similar.

Persoanele care lucrează în domeniul beauty își formează un anumit tipar, un anumit stil și pe ăla merg. Este valabil pe toate ramurile din beauty: coafor, make-up, proceduri estetice, etc. Cumva machiază în același fel, coafează în același fel, tund în același fel, pensează în același fel, injectează în același fel sau tatuează în același fel. Evident avem și artiști versatili, care pot executa orice stil, dar sunt foarte puțini și de regulă sunt cei mai buni din nișa lor. Tocmai pentru că au aceasta versatilitate de a crea. La mine, este totul personalizat, nu am efectiv cum să fac două cliente să le semene sprâncenele, pentru că sprâncenele lor sunt total diferite și nu mi-ar permite fizic să fac același lucru. Și dacă m-aș chinui să scot două sprâncene la fel… n-aș avea cum. Eu sincer nu știu cum reușesc fetele astea să le scoată la fel, să semene atât de mult de la o clienta la alta. (râde)

A: Ce înseamnă un pensat mediocru? Că ai goluri poate …

D: În primul rând este un pensat care nu te avantajează, nu îți creează o formă personalizată, nu ai toate firele smulse din rădăcină astfel încât să te țină pensatul respectiv și să ai un pensat de calitate care să reziste. Ai practic o curățare grosieră, nu ai linii foarte definite atunci când te demachiezi și dai creionul ăla jos. Sprâncenele nu sunt definite așa cum ar trebui să fie, nici nu sunt simetrice și mai mult nu ți se potivește forma. Un pensat mediocru este un pensat care nu este finisat, nu arată impecabil și nici nu te ține ca durată, adică tu trebuie să te pensezi la câteva zile pentru că îți apar imediat fire, fiind rupte de ceară sau de ață.

A: Deci un pensat bun te ține mai mult…

D: Da, minim 3 săptămâni 

A: La tine, pensatul este misiune, Darius.

D: Mai mult să fac oamenii să înțeleagă că pensatul este o meserie în sine, de sine stătătoare, pentru că am fost primul om care a spus că ,,pensatul trebuie să aibă un spațiu alocat și un timp  alocat”. Până la mine, nu au existat spații în saloane dedicate doar pensatului. Era băgat în cosmetică, în make-up, făcut pe unde se putea. Aplicat în tratament facial, îți mai luau câteva fire și aia era. Eu am venit și am spus că pensatul este un serviciu de sine stătător, îl scoatem de aici, îi dăm un spațiu și un timp în salon. Apoi am dus chestia asta mai departe și am deschis un studio dedicat.

Nu doar că am supraviețuit din pensat, dar am creat o zonă nouă de business.

Momentul în care a sărit în gol:

“De pe 12 septembrie 2013 iBrows există în această locație de pe Bulevardul Aviatorilor. Când am realizat acest pas, renunțasem la un alt salon pe care îl aveam eu in hotelul Ibis, la Gara de Nord. Acolo aveam toate serviciile, era un salon clasic, complex, pe care l-am vândut la apogeul său. Și apoi am creat iBrows și toată lumea a spus că sunt nebun. Cum să renunț la un business cu toate serviciile care-mi aduce bani, ca să încep o afacere care se baza pe un singur serviciu? Ei credeau că nu o să supraviețuiesc. Am demonstrat că nu DOAR am supraviețuit.”

A: Da, că ai creat o zonă nouă.

Ajunsesem aproape de faliment, adică eram într-un stadiu în care nu mai aveam nici cliente, pentru că eu îmi doream să nu mai am cliente, și cu energia pe care o transmiti, se întâmplă, adică la mine funcționează foarte bine, dacă-mi doresc, atrag, dacă nu-mi doresc, resping.

D: Un concept unic. Însă, ulterior când a venit pandemia …

A: Cum ai supraviețuit financiar în pandemie, când 3 luni a fost totul închis? Hai să povestim și aspectele dificile. Eu sunt pe principiul că orice antreprenor are și parte de provocari mari. Dacă nu povestim despre asta, înseamnă că mergem pe ideea că totul este roz, ce nu este real, nu este relevant și nu este luat în seamă.

D: Am avut două provocări mari. Una când am ajuns în București, unde am venit foarte ambițios. Când am văzut eu ce pot să fac, am stat cam 1 an de zile angajat, am lucrat într-un salon, apoi m-am angajat la un alt salon, primul m-a dat afară, și am rămas doar la salonul al doilea care era în Crângași, pe Bulevardul Constructorilor și aveam acolo un prieten care făcea tatuaje corporale și era un fel de struțo-cămilă acel salon și ne-am gândit noi să-l preluam și să făcem mare nebunie de salon.

Împreună cu prietenul care tatua, doi berbeci veritabili, inconștienți, eu aveam 18 ani, el 19. Am hotărât noi să facem un salon cu bani… împrumutați de la bancă și de la băieți răi. După 1 an de zile, aveam o datorie de 60 de mii de euro și eram efectiv îngropați, nu mai știam pe unde să mai scoatem cămașa. Eu mereu am pozat în omul de succes, îmi mergea bine, nimeni nu știa prin ce trec eu, totul arăta impecabil. Însă după 1 an de zile, noi încă nu terminasem de renovat complet acel salon, pentru că ne apucasem să renovăm absolut totul. Și la vremea respectivă cred că am făcut primul salon, dacă nu mă înșel, din România, complet alb și negru. Și renovam live în timp ce desfășuram activitatea. Coafam pe șantier cum ar veni. Anyway, într-o zi mă sună un prieten și mi-a zis: ,,am văzut că îți merge foarte bine, nu vrei să mai deschizi un salon?” Zic eu: ,,ba da, normal că vreau!” Eu eram efectiv îngropat în datorii. (râde).

Și zice: ,,uite, am un prieten foarte bun la Ibis, la Gara de Nord și tocmai ce li s-a eliberat un spațiu acolo și ar vrea să facă ceva pe zona asta de beauty, că nu au serviciile aceastea în hotel.”

Aveam 20 de ani, m-am dus la întâlnire cu Călin Ile, care mi-este prieten bun și astăzi, și care era de atunci un om foarte sus în domeniul sau. Adică hotelierul anului de multe ori, președintele Federației Hotelierilor din România, etc. Iar eu… un puști care nu știa de nici unele. (râde) M-a văzut el așa hotărât și ambițios; i-au plăcut ideile mele și mi-a dat spațiu. Ei cereau 1600 euro chirie, care pentru mine era la jumatate față de ce aveam în Crângași. Era absolut fantastic, am renegociat cu el și mi-a mai redus ceva în primele 3 luni. Îl prinsesem pe Dumnezeu de picior. (râde)

Nu mai aveam evident bani să amenajez și acolo. Prietenul meu s-a speriat, s-a retras, nu a mai vrut să se implice. Am împărțit datoriile, astfel încât eu să rămân cu echipamentele din salon, am preluat o parte mai mare din datorie, el o parte mai mică, ne-am înțeles și i-am închiriat mai departe o cameră în acest nou salon. Și am mers singur mai departe. Am vorbit cu bunica mea, i-am cerut 5.000 de dolari împrumut. Era o femeie foarte critică, orice făceam nu era bine și nu speram niciodată să-mi dea banii și i-am zis: ,,ori mă ajuți acum, ori nu mă mai ajuți niciodată”. M-a ajutat până la urmă.

După 3 ani, business-ul chiar mergea impecabil, aveam profit intre 3 si 5 mii euro curat, lunar.

A: Și ai reușit să pui pe 0 toate datoriile?

D: Da, am vândut business-ul ăla, cu 40 de mii de euro si am reușit să plătesc toate datoriile pe care le mai aveam. Mai rămăsesem doar cu creditul pe numele tatălui prietenului, la care am platit mult timp după și cu restul de bani am deschis acest concept iBrows, acum 10 ani.

A: Acesta a fost primul moment de mare provocare 1. Ai zis că ai mai avut unul.

D: Da, apoi a venit momentul 2, când …

A: Pandemia

D: …aveam deja succes pe partea de pensat și cursuri de pensat.

Eu mi-am dorit să fiu declarat cel mai bun în domeniu și deja în mediul ăsta, în care țineam cursuri mă știa absolut toată lumea care pensa și toată lumea zicea: Darius este cel mai bun. Am zis: ok, sunt cel mai bun, așa și? Și usor, usor, nu mai aveam nicio provocare și intrasem într-un fel de depresie începand din 2017, până a venit pandemia. Ajunsesem aproape de faliment. Eram într-un stadiu în care nu mai aveam nici cliente, pentru că eu îmi doream să nu mai am cliente. Si cu energia pe care o transmiti, se întâmplă. Adică la mine funcționează foarte bine, dacă-mi doresc, atrag, dacă nu-mi doresc, resping. Adică, este foarte simplu, funcționează foarte simplu. Aveam foarte puține cliente, nici nu mai încasam, nici nu aveam chef, nici nu mă interesa că n-am cliente, pentru că eu tot timpul căutam… Eu în timpul ăsta despre care ți-am povestit, am mai adus un brand de produse cosmetice din America, am făcut o florărie, am avut un studio de videochat, am vândut mașini. Și am făcut tot felul de chestii, în încercarea mea de a face altceva m-am băgat și în amenajări interioare și în crypto, am vrut să construiesc și case. 

“Asta e drumul”

A: Deci a fost o criză de identitate până la urmă.

D: Da. Și a venit pandemia și m-a liniștit de tot, pentru că eu aveam doar studioul la momentul acela. Nu aveam altă sursă de venit. S-a închis studioul, nu puteam să lucrez, adică aș fi vrut să lucrez, dar s-au speriat clientele, era panica de la început, nu mai voia nimeni să se atingă de nimeni.

Și zic: Ce fac eu acum? Eram în urmă și cu chiria aici, nu mai aveam de niciunele.

Eu încercasem cumva să mă las de pensat, vorbisem la un moment dat și cu contabila de atunci, că vreau să închid iBrows, că nu vreau să mai aud de acest concept. Și când să renunț, a venit pandemia. Chiar mă uitasem pe Instagram, că spațiul ăsta a trecut prin mai multe transformări. Atunci când a venit pandemia eu l-am micșorat, am lăsat doar camera din față, în care lucram și lucram doar eu. Am tras un perete despărțitor și am făcut un apartament în care am locuit, pentru că mai am o intrare prin spate. Și am folosit celălalt spațiu pentru a nu mai avea 2 chirii, iar din punctul ăsta de vedere a fost genial pentru că este superb să locuiești pe Aviatorilor. Mai ales să faci lockdown-ul în curtea asta incredibilă. A fost chiar bine la momentul acela, mă retrasesem in inima orasului. Și stăteam într-o zi pe un fotoliu aici (era living-ul atunci) și zic: “Eu ce naiba fac cu viața mea acum?”

Și mă uitam pe Instagram și mi-a apărut reclamă la nenorocirea aia de foliceutic (râde), un ulei pentru sprâncene. Când am văzut ca toata lumea face reclama la chinezaria aia, a fost un moment care m-a trigger-uit rău. Eram revoltat pe mine. Și am zis: eu sunt Darius Stănese și alții vin și promovează produse pentru regenerarea sprâncenelor și eu ce naiba fac? Și atunci mi-a venit efectiv, ca o revelație întrebarea: Ce înseamnă să creez eu un produs pentru regenerarea sprâncenelor? Și am început sa fac research, să dau mail-uri la laboratoare, cautam pe internet laboratoare că nu aveam nicio informație în sensul ăsta și am început să dau mail-uri să văd cine face așa ceva. Am vrut să aflu cine sunt cei care făcuseră produsul pe care-l văzusem pe Instagram, dar apoi am descoperit că era adus de pe AliBaba. Îi supraestimasem. (râde). Laboratoarele pe rând au zis: ,,nu facem, nu facem”, până când mi-a zis un laborator: noi nu facem, dar vă putem recomanda pe cineva care face. Am ajuns apoi la acest laborator cu care am făcut prima formula, pe care am testat-o pe clientele mele. Efectiv am primit așa niște butelcuțe, cu un fel de cremă, că nu era sub forma asta de ser care este astăzi în produsul final. Am testat crema respectivă, am văzut că încep să crească sprâncenele. Nu mi-a venit sa cred. Am mai îmbunătățit formula, am mai schimbat niște ingrediente, niște concentrații, am schimbat și textura, că l-am făcut sub formă de ser, să fie foarte ușor absorbabil în piele, să nu rămână uleios și am văzut că avem niște rezultate chiar spectaculoase și atunci am început să gândesc tot conceptul. Design-ul, ambalajul, logo, cutie, tot produsul.

Am lansat acest elixir, care a avut un real succes, am intrat cu el direct în Douglas și Obsentrum, am făcut un hype în piață când l-am lansat și am făcut foarte bine. Doar că euforia si extazul nu au durat prea mult, pentru că la scurt timp a apărut o situație cu adevarat dramatică în viața mea. Imediat după lansare, am aflat că mama mea are cancer. Muncisem mii de ore in decurs de un an până am pus produsul pe piață și brusc l-am abandonat. Evident, nu mă mai interesa de niciun business, de niciun succes, nimic. Focusul meu era mama. Și totuși, deși nu m-am mai ocupat deloc, el a crescut, s-a vândut și a crescut organic. Și am zis: Gata, asta e noul business pe care trebuie să-l fac și se pare că oricât aș vrea eu să mă îndepărtez de sprâncene, nu am cum să mă îndepărtez, pentru că viața mă duce tot acolo, ăsta e drumul. Și în sfârșit ăsta este business-ul scalabil pe care-l căutam de atâtia ani și nu mă mai frustrează că nu pot să scalez pensatul, care este imposibil de scalat.

Din 2022, am reluat proiectul iBrows Beauty Products, cu motoarele turate la maxim, am lansat ReHair by iBrows în Iunie 2023, iar pe 28 septembrie 2023 am făcut 10 ani de iBrows și am prelansat al treilea produs iBrows Fix It, care este un produs unic în lume la acest moment. Am adaugat în serul de regenerare, un factor de fixare. Este un 2 în 1, nu există așa ceva pe piață la momentul asta, este un gel de fixare care îți regenerează sprâncenele, cu aplicator hibrid, care te ajută să le modelezi foarte ușor. O nebunie de produs.

Produsele sunt 100% naturale, vegane cu ingrediente descoperite în 2018-2020, de la complexul de peptide, până la exracte de alge, germeni de grâu, germeni de soia, agrișe indiene și acid hialuronic cu 3 mase moleculare care se folosește de către brand-urile mari în produsele anti-ageing. Adică folosim unul dintre cele mai scumpe aciduri hialuronice de pe piață. Avem

o formulă extrem de complexă și foarte performantă, chiar dacă este 100% naturală. Si btw, sunt produse care se pot folosi și în sarcină și alăptare.

Sunt produse ce oferă rezultate care rezistă în timp. Pentru că produsele de regenerare conțin de regulă vasodilatatoare și/sau hormoni de creștere în cazuri și mai rele, cu care ai rezultate pe moment, îți crește părul și după ce nu mai folosești produsul, părul cade. Nu este cazul produselor noastre, pentru că ele funcționează ca un îngrășământ pe care-l pui la rădăcină. Creează mediul propice de creștere la nivel celular pe zona respectivă. Pratic, îmbunătățește toate structurile din jurul firului de păr și menține rezultatul.

Cu Darius nu te plictisești niciodată să vorbești. Mai scoate o poveste sau o întâmplare din memoria vieții așa cum ai scoate, cu un truc bine stăpânit, un iepure din pălărie. Este un bărbat trecut prin multe, îi place să se descopere și să se vindece, îi place să evolueze și este sincer, frust și onest, așa cum, puțini oameni sunt. Știe că esența lui adevărată, de astăzi, este produsă de toate valurile SUS-JOS ale vieții și toate acele momente l-au adus până aici. Darius este o poveste în sine, care încă se scrie.

D: Da, am vândut business-ul ăla, pe 40 de mii de euro, și am reușit să plătesc toate datoriile pe care le mai aveam, mai rămăsesem doar cu creditul pe numele tatălui prietenului, care s-a dus mult timp după și am deschis acest concept acum 10 ani.

A: Acesta a fost primul moment de mare provocator 1. Ai zis că ai mai avut unul.

D: Da, apoi a venit momentul 2, când …

A: Pandemia

D: …aveam deja succes pe partea de pensat și cursuri de pensat.

Eu mi-am dorit să fiu declarat cel mai bun în domeniu și deja în mediul ăsta, în care îmi țineam cursuri. Mă știa absolut toată lumea din domeniu care pensa și, toată lumea zicea: Darius este cel mai bun. Am zis: ok, sunt cel mai bun, așa și? Și nu mai aveam nicio provocare și intrasem într-un fel de depresie începand din 2017, până a venit pandemia. Ajunsesem aproape de faliment. Eram într-un stadiu în care nu mai aveam nici cliente, pentru că eu îmi doream să nu mai am cliente, și cu energia pe care o transmiti, se întâmplă, adică la mine funcționează foarte bine, dacă-mi doresc, atrag, dacă nu-mi doresc, resping. Adică, este foarte simplu, funcționează foarte simplu. Aveam foarte puține cliente, nici nu mai încasam, nici nu aveam chef, nici nu mă interesa că n-am cliente, pentru că eu tot timpul căutam … eu în timpul ăsta în care ți-am povesteam am mai adus un brand de produse cosmetice din America, am făcut o florărie. Și am făcut tot felul de chestii, în încercarea mea de a face altceva m-am băgat și în amenajări, m-am băgat și în crypto, am vrut să construiesc și case. 

Asta e drumul

A: Deci a fost o criză de identitate până la urmă.

D: Da. Și a venit pandemia și m-a liniștit de tot, pentru că eu aveam doar studioul, nu aveam altă sursă de venit. S-a închis studioul, nu puteam să lucrez, adică aș fi vrut să lucrez, dar s-au speriat clientele, era panica de la început, nu mai voia nimeni să se atingă de nimeni.

Și zic, ce fac eu acum? Eram în urmă și cu chiria aici, nu mai aveam de niciunele.

Eu încercasem cumva să mă las de pensat, vorbisem la un moment dat și cu contabila de atunci, că vreau să închid iBrows, că nu vreau să nu mai aud de acest concept și a venit pandemia. Chiar mă uitasem pe Instagram, că spațiul ăsta a trecut prin mai multe transformări, atunci când a venit pandemia eu l-am micșorat, am lăsat doar camera din față, în care lucram și lucram doar eu, am tras un perete și am făcut un apartament în care am locuit, pentru că mai am o intrare prin spate. Și am folosit celălalt spațiu pentru a nu mai avea 2 chirii, iar din punctul ăsta de vedere a fost genial pentru că e superb să locuiești pe Aviatorilor, mai ales să faci lockdown în curtea asta incredibilă, a fost chiar bine la momentul ăla. Și stăteam pe un fotoliu aici și zic: eu ce fac cu viața mea la momentul ăsta?”

Și mă uitam pe Instagram și mi-a apărut reclamă la ser foliceutic, un ulei pentru sprâncene, și m-am supărat și am zis eu sunt Darius Stănese și alții vin și fac și promovează produse de regenerarea sprâncenelor și eu ce naiba fac? Și atunci mi-a venit efectiv, ca o revelație, ce înseamnă să fac un produs pentru regenerarea sprâncenelor? Și am început să dau mail-uri la laboratoare, să caut pe internet laboratoare că nu aveam nicio informație în sensul ăsta și am început să dau mail-uri să văd cine face așa ceva, am vrut să aflu cine sunt cei care făcuseră produsul pe care-l văzusem pe instagram, dar apoi am văzut că era comandat de pe AliBaba. Laboratoarele pe rând au zis: ,,nu facem, nu facem”, până când mi-au zis unii că noi nu facem, dar vă putem recomanda pe cineva care face formulări cosmetice. Am ajuns apoi la acest laborator cu care am făcut prima formulare pe care am testat-o pe clientele mele, efectiv am primit așa niște butelcuțe, cu un fel de cremă, că nu era sub forma asta de ser, care este astăzi produsul final. Am testat produsul, am văzut că încep să crească sprâncenele, am mai îmbunătățit formula, am mai schimbat niște ingrediente, niște concentrații, am schimbat și textura, că am făcut sub formă de ser, să fie foarte ușor absorbabil în piele, să nu rămână uleios și am văzut că avem niște rezultate chiar spectaculoase și atunci am început să gândesc tot conceptul, design-ul, ambalajul, logo, cutie, tot produsul.

Am lansat acest elixir (https://ibrows.ro/magazin/), care a avut un real succes, am intrat direct cu el în Douglas și Obsentrum, am făcut un hipe în piață când l-am lansat și am făcut foarte bine, doar că ulterior a mai apărut o situație dramatică în viața mea, imediat după lansare, am aflat că mama mea are cancer și a murit ulterior. Și am lăsat așa de izbeliște produsul. Și totuși, deși nu m-am mai ocupat deloc, el a crescut, s-a vândut și a crescut organic. Și am zis gata, asta e noul business pe care trebuie să-l fac și se pare că oricât aș vrea eu să mă îndepărtez de sprâncene, nu am cum să mă îndepărtez, pentru că viața mă duce tot acolo, ăsta e drumul. Și în sfârșit ăsta e business-ul scalabil pe care-l căutam și nu mă mai frustrează că nu mai trebuie să scalez pensatul, că nu mă mai interesează, că scalez serul.

Pe 28 septembrie am făcut 10 ani de iBrows și am prelansat acest produs. E serul de regenerare, un factor de fixare, un 2 în 1, nu există așa ceva pe piață la momentul asta, e un gel de fixare care îți regenerează sprâncenele, cu aplicator hibrid, le și aranjează.

Produsele sunt 100% naturale, vegane cu ingrediente descoperite în 2018-2020, de la complexul de peptide, până la exracte de alge, germeni de grâu, germeni de soia, agrișe indiene și acid hialuronic cu 3 mase moleculare care se folosește de către brand-urile mari în produsele anti ageing, adică folosim unul dintre cele mai scumpe aciduri hialuronice, de pe piață, adică este

o formulă extrem de complexă și foarte performantă, chiar dacă este 100% naturală. Sunt produse care se pot folosi și în sarcină și alăptare.

Sunt produse care dau rezultate, care rezistă în timp, pentru că produsele de regenerare conțin de regulă vase dilatatoare și/sau hormoni de creștere în cazuri și mai rele, în care ai rezultate pe moment, îți crește părul și după ce nu mai folosești produsul îți cade. Nu este cazul produselor noastre, pentru că ele funcționează ca un îngrășământ pe care-l pui la rădăcină. Ele creează mediul propice de creștere la nivel celular pe zona respectivă. Pratic, îmbunătățește toate structurile din jurul firului de păr și menține rezultatul.

Cu Darius nu te plictisești niciodată să vorbești. Mai scoate o poveste sau o întâmplare din memoria vieții așa cum ai scoate, cu un truc bine stăpânit, un iepure din pălărie. Este un bărbat trecut prin multe, îi place să se descopere și să se vindece, îi place să evolueze și este sincer, frust și onest, așa cum, puțini oameni sunt. Știe că esența lui adevărată, de astăzi, este produsă de toate valurile SUS-JOS ale vieții și toate acele momente l-au adus până aici. Darius este o poveste în sine, care încă se scrie.