credit photo: Cristian Bucur Photography

O fi mult? O fi putin 30 de zile ca sa ridic doua vorbe in sus despre mamicitie? Probabil mamele cu experienta rad usor cu coltul ridicat, dar eu si toate (pardon – sa evit suprageneralizarea- multe mame la inceput de drum) avem in oase, inca, emotiile de scolarite de clasa I de motherhood si fiecare moment conteaza si se imprima pe retina sufletului nostru puternic si de nestavilit. Si da, este nevoie de incurajari, si de vorbe bune.

1. Legea sanatatii

Stiu vorba inteleapta din popor: Sanatatea este mai buna decat toate. Asa este, ca mama, iti intorci toata lista de valori cu susul in jos, punand-o la loc de cinste pe cea mai mare valoare a vietii: sanatatea. Iti doresti cu Tot, dar absolut tot ce esti ca ai tai copii sa fie Bine, sa le fie Bine in toate, sanatosi si fericiti. Si tu ca parinte pe langa ei. Ca sa ai grija de ei. Restul  trec de la nr. 259.000 incolo:)
 

2. Legea perfectiunii sau mai bine zis a imperfectiunii

Abonata ca studenta sarguinciosa la medaliile vietii, obtinute nu intotdeauna devreme ori usor, pentru mine aceasta lege scrisa in codul celular de mama m-a facut sa vad viata cu alti ochi: nu exista oameni perfecti si nici situatii perfecte. Cine afirma contrariul,  ia sa-i creasca nasul mare:) Aceasta lege vine la pachet cu legea acceptarii, atunci cand pur si simplu, offf vai vai nu ies toate cum trebuie, aliniate la cursa vietii. Sau cand ti-ai propus multe pe ziua respectiv, intr-un anumit sir si fel si nu au iesit toate etc.

Este in regula sa nu pui stacheta prea sus, sa intelegi ca exista si zile mai grele si intrebari pe care ti le pui in coltul inimii acolo, unde esti tu cu tine, la ceas de seara sau la ceas de lacrima de neputinta, lacrima care, chiar daca nu o lasi sa cada pe obraz, ea apare dupa n ore de garzi de mamicitie. Te macini de intrebari, dar cea mai crunta dintre toate este: fac ceea ce trebuie? Inclusiv de a pastra si celebra momentele, de a marca zilele importante, evolutiile lor (primul zambet, prima rochita, primul video, prima saptamana, etc). Nu vreau sa pierd nimic din pretiozitatea de a fi mama in intersectia cu pretiozitatea de a  fi copil. Inclusiv de a face la timp tot ce trebuie si de a pune in ei tot ce este important: iubire si educatie si alint si zbor si impantare.

Presiunea de a face lucrurile la un  nivel inalt (pe care mi-am instalat-o singura) a fost si este cea mai greu de dizolvat. Lucrez la ea asa cum un maseur lucreaza sa-ti dizolve punctul de presiune de la spate.

3. Legea recunostintei

Pentru fiecare moment frumos si lin de conectare cu bebelusii, pentru fircare  farama de reusita a mea in jobul de mama, pentru fiecare farama de moment fericit, pentru fiecare mic rasfat fie ca era un moment in care printre faldurile perdelei cu stelute vedeam cat de senin este cerul, fie ca erau cateva reprize de ras alaturi dd partener In toiul schimbarii de pampersi.

P:S. Happy one month S&N! Mi-ati topit sufletul definitiv, dublandu-l in iubire. Va doresc multe luni si multi ani superbi in care, sa materializati usor si minunat in viata voastra. Motto-ul casei noastre:Viata ca o vacanta. Asa sa va fie viata. Plina de fericire.

P.S 2 Ce zi mai buna sa inaugurez noua rubrica Kreatoria mom decat de aniversarea unei lunite. O rubrica in care nu vreau sa ma dau mare, nici mica, nici rotunda, nici la patrat, ci sa scriu experientele din Viata cu gemeni, asa cum sunt ele.

P.S 3 mi-am promis condeiului narativ ca printre alaptari sau scutece sa-l pun din nou la treaba consistenta, nu de alta are si el nevoie de miros de cerneala sau zgomot de tastatura, ori scris in notes-urile Iphone-ului nu doar de miros de laptic, oricat de ispititor ar fi el.