articol realizat de Anca Ghinea
Pe 17 iunie 2026, în Sala Avram Iancu a Senatului României, a avut loc masa rotundă Scutul digital al copilăriei, un eveniment organizat de Senatul României, Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Asociația Sută la Sută Românesc și Emblematic România. A fost o întâlnire în care cifrele au vorbit mai tare decât orice discurs, iar instituțiile au recunoscut că protecția minorilor în fața jocurilor de noroc online nu mai putea fi amânată.
România continua să fie pe primul loc în Europa la gambling online în rândul adolescenților, într-o piață în care 82% din operațiunile digitale erau gestionate în Europa de Est. Vârsta de debut coborâse sub 14 ani, iar participarea fetelor crescuse de la 2,7% la 8,7% în doar cinci ani.
Specialiștii au descris fenomenul ca pe un cerc vicios: expunerea timpurie la jocuri de noroc deschide drumul către comportamente de risc, iar pentru mulți tineri traseul continua spre furt, exploatare sau prostituție. Dependența de jocuri de noroc a fost comparată direct cu dependența de droguri, cu aceeași chimie și aceeași spirală distructivă.
Deschiderea evenimentului i-a aparținut Dianei Stoica, inițiatoarea legii Fără păcănele, care a vorbit despre normalizarea unui fenomen ce nu ar fi trebuit niciodată să devină normal. Ea a atras atenția că problema nu era doar proximitatea sălilor de jocuri față de școli sau biserici, ci percepția însăși: „Vezi pe stradă săli de jocuri de noroc lângă școli, lângă biserici, și nu e doar o chestiune de distanță, e o chestiune de percepție.” Stoica a insistat asupra schimbării limbajului public: „Jocurile de noroc nu sunt jocuri. Sunt gambling, sunt pariuri. Termenul e nesănătos. Dorim inclusiv schimbarea termenului de jucători.”
Ea a reamintit că, spre deosebire de anii trecuți, deschiderea unei săli de jocuri necesita acum autorizație, iar eforturile legislative începeau să comprime piața. Totuși, presiunea socială rămânea uriașă: „Propunerea de lege e o muncă de cinci ani. Observ în societate o stigmatizare a celor care au această dependență, iar statul nu are forme de reglementare pentru a-i reintegra.”
Senatorul Sebastian Cernic a continuat în aceeași direcție, vorbind despre vulnerabilitățile sistemice și despre riscurile de spălare a banilor în sectorul jocurilor de noroc online. El a subliniat că verificarea biometrică nu era obligatorie la prima depunere la terminalele self-pay, iar responsabilitățile erau împărțite între instituții fără o coordonare clară. „A ajuns să fie o normalitate ceea ce nu e normal”, a spus el, amintind că protecția copiilor și a tinerilor trebuia să fie mai importantă decât orice interes economic. Cernic a propus identificarea obligatorie la terminalele self-pay înainte de orice alimentare, eliminarea pragului de 200 de euro pentru verificarea biometrică, conectarea terminalelor la registrul de autoexcludere și sancțiuni care să descurajeze cu adevărat încălcarea regulilor. „Acum era momentul să transformăm dezbaterea în acțiune.”
În intervenția sa, László Borbély a așezat tema în contextul Agendei 2030 și al responsabilității față de generațiile viitoare. „Fiecare dintre noi avea o îngrijorare umană normală față de dezvoltarea noii generații. Aici nu vorbim de jocuri de noroc, ci de jocuri de nenoroc”, a spus el, subliniind că protecția minorilor în mediul digital devenise o prioritate de dezvoltare durabilă.
Lucian Teodor Rus, reprezentantul ANPC, a vorbit despre necesitatea actualizării legislației, amintind că legi precum 158/2008, 148/2000 sau Ordinul 34/2014 aveau nevoie de revizuire. El a insistat asupra implementării corecte a conceptului de „consumator vulnerabil”, în care tinerii ar fi trebuit incluși explicit.
Vlad-Cristian Soare, președintele ONJN, a prezentat vulnerabilitățile legislative și a subliniat că verificarea identității trebuia realizată la deschiderea contului, nu la retragerea banilor. El a arătat că măsurile legislative începeau să producă efecte vizibile: numărul sloturilor scăzuse de la 87.000 în 2023 la 35.000 în 2026, iar în primele trei luni ale anului fuseseră trecute 300 de platforme online pe lista neagră. „E matematic că jocurile de noroc nu aduc beneficii”, a spus el, explicând că accesul necontrolat la platforme deschidea apetitul pentru continuarea jocului.
Reprezentantul Ministerului Educației, Sorin Ion, a vorbit despre povara împărțită între școală și familie. „Provocările de astăzi sunt foarte diferite de cele în care am trăit noi ca elevi. Nu putem susține că singura soluție miraculoasă e să punem totul pe umerii consilierului școlar. Avem nevoie de formare pentru mai multe categorii de profesori”, a spus el.
Florentina Baloș, reprezentanta Asociației Sută la Sută Românesc, a vorbit despre nevoia de a reconstrui comunicarea cu tinerii și despre paradoxul unei societăți în care minorii nu aveau voie să joace, dar jucau. „Nu dorim să ridicăm un zid între noi și copii. Îi pregătim pentru comunicare și ei vor înțelege lumea”, a spus ea, încurajând părinții să discute deschis cu copiii despre riscurile jocurilor de noroc.
Vocea tinerilor a venit prin Moacă Marinescu Luca Andrei, președintele Consiliului Național al Elevilor, care a spus limpede că adolescenții nu reprezentau o problemă ce trebuia rezolvată, ci un potențial care trebuia protejat.
Evenimentul a fost în esență, un moment de aliniere instituțională și civică, în care toți participanții au recunoscut că protecția copiilor față de jocurile de noroc trebuie consolidată.
Sunt Anca Ghinea și scriu despre proiecte cu impact în societate, contribuții reale în viața de zi cu zi.