Gabriela Alamă este expert parenting și cea care de câțiva ani se ocupă ca articolele de pe SuntParinte.ro să fie croite într-un mod constructiv pentru părinți și copii.

Este un om dedicat celor mici, educației și unui fel nou de a pune iubire și îngrijire la rădăcina creșterii noilor generații.


Îi știu munca de mulți ani și ea, la rândul ei, știe cât de mult îmi doresc să aduc creativitatea mai aproape de oameni… cât de mult îmi doresc ca ei să înțeleagă de ce A Trăi Creativ este un vector în sine în viața noastră.

În dialogurile pe care le purtăm despre valori și sens, am ajuns și la partea educațională a creativității din perspectivă parenting-ului.

Una dintre dificultățile pe care le am în călătoria mea de a prezenta avantajele creativității la o scară mai largă este cea de a oferi o dimensiune pământeană, realistă și practică a ceea ce este pentru mulți doar o noțiune abstractă: rolul creativității.

 

Ca expert în parenting, care crezi că este rolul Creativității în viața copiilor? Dar al părinților?
 

Creativitatea în copilărie ajută la conștientizarea și exprimarea emoțiilor, dezvoltă gândirea și imaginația, încrederea în propriile idei și trăiri și sentimentul puterii personale (copilul descoperă că poate avea control asupra propriilor acțiuni și că acest control duce la un rezultat concret, pe care și l-a propus).

Când părinții sunt creativi alături de copiii lor (de exemplu, pictează împreună), au ocazia de a trăi împreună mai multă bucurie, apropiere emoțională și cunoaștere reciprocă. Pentru părinți în special, creativitatea poate însemna și o relaxare bine meritată și o modalitate de deconectare de la grijile cotidiene.
Pe scurt, creativitatea aduce atât copiilor, cât și adulților, un fel special de împlinire și satisfacție, care nu poate fi înlocuit cu altceva.

Ce i-ai spune unui Creator în blocaj?

 

Unui creator în blocaj din cauza lipsei de inspirație: să ia o pauză. Când nu ne simțim inspirați, înseamnă că mecanismele subconștiente implicate în creativitate nu au avut timp suficient să acționeze. În psihologia creativității se vorbește despre etapele procesului creativ, printre care și etapa incubației, cea în care ideile și informațiile se rearanjează, pentru a da naștere unei idei noi.

Rezultatul acestei etape este ceea ce noi trăim ca fiind momentul „inspirației”. Când inspirația se lasă așteptată, apar stresul, descurajarea, gânduri iraționale care ne distrag atenția de la activitatea creatoare. De aceea, de multe ori inspirația apare atunci când suntem suficient de relaxați pentru a o „primi”, deseori când suntem implicați într-o altă activitate decât cea creativă.
O abordare opusă este potrivită atunci când blocajul apare pentru că nu am decis încă ce vrem exact să creăm sau nu avem de fapt toate informațiile necesare. În acele momente, e nevoie să „consumăm” cât mai multă informație, să fim cât mai activi în a ne documenta și a ne lăsa inspirați de ceea ce au creat cei dinaintea noastră.

Trăiești în Marea Britanie. Găsești oamenii de acolo mai relaxați în ceea ce privește exprimarea de sine?

Cel puțin în Londra, există o diversitate culturală ridicată, așa că există niveluri diferite de exprimare de sine în funcție de valorile culturale, religioase etc.

Cred că depinde mult de cercurile sociale frecventate, dar la o primă vedere, tinerii sunt cei care- ca peste tot în lume – se tem mai puțin să fie văzuți ca „diferiți”. Pe de altă parte, relațiile sociale sunt conduse de reguli de politețe și convenții sociale pentru care britanicii sunt celebri.

Cum crezi că putem să ne vindecăm– în tot procesul creator – de temerile care apar uneori în creativitate: teama de a nu fi suficient de bun, teama de a nu fi copiat, teama de a fi judecat, teama că nu ieși pe piață cu ceva valoros sau care nu va fi remunerat.

 

Este util să știm că aceste temeri sunt normale: cu toții avem nevoie de recunoaștere și apreciere socială. Văzându-le ca o parte naturală a procesului creativ, le dăm mai puțină putere asupra noastră. Ne putem aminti de asemenea că emoțiile nu oferă informații reale. Doar pentru că aceste frici există, nu înseamnă că se vor împlini.

Mai mult, chiar dacă toate aceste temeri se adeveresc, acest lucru nu înseamnă că nu putem încerca din nou, că valoarea noastră personală a scăzut (dimpotrivă, eșecurile ne pot face mai puternici și mai înțelegători față de suferința celor din jur) sau că nu putem fi creativi în alte feluri. Probabil singura modalitate de a ne vindeca de temeri este de a înțelege că putem supraviețui, devenind poate mai puternici, chiar dacă ele se adeveresc.
Apoi, este important să ne concentrăm mai mult asupra bucuriei procesului creativ și mai puțin asupra reacțiilor celor din jur la ceea ce creăm. Când ne implicăm într-o activitate creativă, facem acest lucru pentru astfel exprimăm o parte importantă din personalitatea noastră și avem satisfacția de a ne folosi un talent sau o abilitate. Această bucurie a procesului creator (numită flow și descrisă de psihologul Mihaly Csikszentmihalyi) ne poate ajuta să ne distanțăm de teama de eșec.
Cât despre teama de a nu fi copiat, ne putem informa cât mai bine din punct de vedere legal, pentru a ne proteja drepturile de autor.

Ce sugestii ai da celor care cred că artiștii nu pot câștiga suficient? Că arta și creativitatea nu este o cale de supraviețuire?
 

Toți artiștii știu că succesul financiar este dificil de atins și că nu reflectă întotdeauna talentul sau nivelul de muncă depus. Celor care se tem să aleagă arta ca modalitate de supraviețuire le-aș spune că trăim într-o lume mai conectată ca oricând, în care rețelele sociale oferă o expunere mai largă artiștilor, că tehnologia poate fi integrată cu succes în artă și că multe abilități creative sunt acum apreciate pe piața muncii.

Din perspectiva specializării tale pe parenting: cum descoperim scânteia creativă în copil?
 

Îi oferim libertate și acces la o gamă largă de activități și informații. Cu cât părinții intervin mai puțin în activitățile copiilor, cu atât cei mici au mai multe șanse să se exprime creativ. Când sunt lăsați să se joace liber (fără ca părintele să ofere sugestii sau soluții, să critice sau să laude activitatea copilului), cei mici se vor orienta către acele activități care îi atrag mai mult pentru că răspund unor aptitudini naturale, înnăscute. Este de ajuns să urmărim ce alege copilul să facă cel mai des, ce activitate îi aduce mai multă bucurie. Apoi, putem oferi copiilor ocaziile de a urma aceste interese: de exemplu, dacă un copil este pasionat de desen, îi vom oferi instrumente de desen și îl vom înscrie la un curs de desen. Joaca liberă îi dezvoltă copilului și capacitatea de a-și controla propria activitate, de a lua decizii, de a-și asculta și a pune în aplicare propriile idei – toate fiind esențiale în orice activitate creativă.

Dar cum o încurajăm?
 

Putem încuraja creativitatea copiilor fiind curioși noi înșine despre experiența lor creativă și vorbind cu ei despre aceasta, evitând să avem așteptări extrem de ridicate față de performanțele lor, oferind încurajare explicită atunci când sunt temători sau dezamăgiți și învățându-i să se concentreze întotdeauna pe bucuria de a fi creativi, nu pe recompensele pe care le primesc din partea celor din jur. În plus, le putem vorbi despre personalitățile pe care le admiră, despre poveștile lor de viață și despre drumul lor spre succes.

Pentru cei foarte analitici, care sunt avantajele negru pe alb, ale creativității? De ce este bine să fii creativ?
 

Este benefică pentru sănătatea noastră emoțională (ne ajută să exprimăm și să procesăm emoții), dar și cognitivă (ne solicită intelectual).
Ne ajută să descoperim părți surprinzătoare ale personalității noastre.
Poate fi un remediu la plictiseală, monotonie și blazare.
Oricare este domeniul nostru profesional, creativitatea ne poate ajuta să găsim soluții mai eficiente la problemele cu care ne confruntăm.
Ne poate aduce oportunități suprinzătoare de dezvoltare pe plan personal și profesional.
Ne aduce, pur și simplu, mai multă bucurie de a trăi.