Procrastinarea. Cum o abordam? De la caz la caz.

Adu duci cu tine în noul an: noi aptitudini, noi calități, noi skills-uri.

Așadar vă invit la 3 materiale potrivite pentru un început bun:

- hai ca în 2021 să procrastinăm mai puțin. Vezi mai jos ce ne propune Ema Căpitănescu despre cum am putea combate acest mix de trăiri care ne împiedică să ne îndeplinim taskurile.

- despre cum ne evaluăm anul și poziționarea din considerente de marketing cu Adriana Handaric.

- un interviu de mare ținută despre valori în business cu Dana Anghelescu.

 

Tipuri de procrastinatori și metoda ideală de gestionare pentru tine

de Ema Căpitănescu, Intellitrust

Cu toții avem momente când pur și simplu nu avem chef. Ca să nu mai spun că în momentul în care ne vine cheful, ne ia groaza de muntele de responsabilități pe care le avem de îndeplinit! Așa că preferăm să amânăm până pe ultima sută de metri. Această amânare poartă numele de procrastinare. Dacă ai avut momente de anxietate ori ai amânat o sarcină împortantă până în ultima clipă, atunci da, ai procrastinat. Însă poți fi liniștit, nu ești singurul. Conform unui studiu făcut de edutopia.org, 80 până la 95 % dintre studenți susțin că au procrastinat cel puțin o dată, aproximativ 75 % se consideră procrastinatori și aproape 50 % amână în mod constant și problematic.

Care este adevăratul motiv pentru care procrastinezi? 

Toată lumea amână, măcar puțintel. Cât de des facem acest lucru, însă, ne împarte în persoane de succes sau fără succes, în oameni împliniți sau mai puțin împliniți. Deși credința generală este că de obicei procrastinăm pentru că nu ne pasă suficient de mult de ce reprezintă acel subiect, Devon Price, profesor de psihologie socială la Universitatea Loyola susține contrariul. „Procrastinarea apare atunci când sarcina este semnificativă și individul își dorește să o facă perfect”, a explicat Price. Când vine vorba de un proiect, procrastinatorii se pot uita la ecran sau la carte ore întregi, paralizați de frică. În acel moment, sugerează profesorul, cea mai bună soluție este să faceți o scurtă pauză și să vă angajați într-o activitate relaxantă.
Harvard Medical School atribuie o importanță deosebită subiectului procrastinării, iar cercetătorii din cadrul acesteia au descoperit că există trei tipuri de procrastinatori:

1. Iubitorii de adrenalină, sau cei care procrastineaza pentru că îi stimulează. Cu alte cuvinte, le place adrenalina pe care o simt când mai au puțin timp sa termine task-ul, când lasă totul pe ultima suta de metri.
2. Evitanții, adică cei care urăsc să confrunte o obligație pentru că nu le place ce implică... fie că vorbim despre o persoană asociată cu acea sarcină, fie că vorbim despre sarcina in sine.
3. Nehotărâții – cei care amână pentru că nu știu cum să înceapă. Aceștia au tendința să exagereze și să catastrofizeze pe marginea task-ului, gândindu-se efectiv că au atât de multe de făcut și obiectivul este atât de greu de atins încât mai bine îl abandonează. 

Cei mai mulți dintre noi sunt o combinație a tuturor celor trei, spune Srini Pillay, profesor de psihiatrie la Harvard Medical School.
Cu aceasta în minte, aș vrea chiar acum să te gândești ce fel de procrastinator ești tu!
După ce ai identificat tipologia ta predominantă, hai să vedem ce soluții putem găsi!

Dacă faci parte din prima categorie, adică te îmbeți cu propria adrenalină când lași totul pe ultima sută de metri, o metodă care funcționează este să substitui această sursă de adrenalină cu o alta. Gândește-te care sunt alte modalități placute prin care poți obține acea senzație, acea energie. Un meci de tenis, un sprint în parc sau ceva complet neobișnuit cum ar fi să te prezinți unui necunoscut pe stradă sau într-un magazin!

Un alt lucru la care te îndemn să reflecți este cunoscutul mit că stresul ne face productivi. Nu stresul ne face productivi ci această descărcare de adrenalină care apare pentru că lăsăm totul în ultima clipă. Însă prețul plătit de către psihicul și de corpul tău este foarte mare pentru un mic sprint de productivitate. Stresul provocat de procrastinare determină secreția cortizolului, supranumit hormonul stresului. Un nivel normal în sange este optim pentru sistemul nostru imunitar și pentru fiziologia noastră, însă, dacă butonul de alarmă al corpului nu este oprit și se secretă încontinuu cortizol, acest lucru poate duce la o serie de probleme de sănătate, precum anxietate și depresie, dureri de cap, probleme de memorie și concentrare, insomnii, probleme cu digestia și luarea în greutate, iar pe termen lung, stresul poate provoca boli de inimă. 

La polul opus însă, vei descoperi că în momentul în care termini lucrurile la timp și ai și două ore să te relaxezi, vei ajunge să te simți mult mai bine. Momentul în care tai de pe listă acea sarcină provoacă descărcări de dopamină, cunoscută și ca hormonul plăcerii. Apropos de asta, știai că dopamina este cea care te face să simți motivație și îți dă poftă de învățare? Gândește-te la acest lucru data viitoare când ai tendința să amâni și adu-ți aminte de ce faci ce faci!

Pentru cei care evită, mesajul meu este că, deși crezi că îți scoți această sarcină din minte, ea este tot acolo: La un nivel inconștient, din cauza faptului că nu ai rezolvat acel task, generezi anxietate anticipativă. Aceasta îți taxează în continuare creierul, deoarece acel centru de anxietate nu este într-adevăr odihnit.

Poate exista și o doză de confort împreuna cu acest stres al sarcinii nerezolvate care tooot revine in minte; confortul vine din familiaritatea pe care o atribuim unui eveniment la care ne gândim în mod repetat. Îți garantez însă că deserviciul pe care ți-l face nerezolvarea sarcinii este mult mai mare decat beneficiul. Gândește-te doar ce sentiment plăcut ai când realizezi ceva!
Cea de-a treia categorie, Nehotarâții, sunt de obicei într-o continuă catastrofizare cu privire la ce s-ar întâmpla dacă ar adopta abordarea „greșită” a unui proiect.

Realitatea majorității proiectelor este că poți să te întorci și să corectezi, fără a face caz din asta. Și pot să te asigur că lipsa progresului și stagnarea sunt mult mai dăunătoare decât niște greșeli din care, până la urmă, tragi lecții valoroase.
Problema care intervine cel mai adesea este catastrofizarea, care este o distorsiune cognitivă, adica o scurtătură pe care creierul o face din confort, in sistemul primar de gandire. 
Aceste distorsiuni cognitive sunt cele care ne fac să repetăm aceleași greșeli, și ne produc gânduri automate negative. Însă mai multe despre acestea, puteți afla din cursurile de inteligență emoțională și time management de pe www.intellitrust.net
Procrastinarea, mai ales în ultimul an, a devenit mai mult decât un cuvânt pompos folosit de hipsteri. Este deja o actualitate și tot mai mulți oameni se confruntă cu ea.
Dacă treci prin momente în care nu ai motivație, apucă-te chiar acum de treabă, pofta vine și mâncând!
Iar dacă tu stai bine la acest capitol, asigură-te că îi inspiri și pe cei din jurul tău!

S-ar putea să-ți placă și

Comentarii

Inscrie-te la Newsletter

kreatoria

Cele mai citite articole