Maria Nicolescu (10 ani, autoare): Viața e frumoasă și pentru că am scris o carte!

Am pornit o campanie specială pentru luna iunie, avându-i protagoniști pe copii. Acei copii care-și exprimă atitudinea creativă în multe domenii, dar care, veți vedea, își păstrează modestia, simțul firescului.

Copii, de la care eu cel puțin, mi-am reamintit câteva din stările, căutările, emoțiile pe care le aveam când eram de vârsta lor.

Maria are 10 ani și este deja o micuță scriitoare.

Elevă în clasa a III-a la Liceul Miguel de Cervantes Saavedra. Este un copil energic extrovertit, gândește în timp ce vorbește și tace doar când doarme, se încarcă cu energie când este înconjurată de oameni, de prieteni, când e veselie, muzică. E pasionată de dans pe patine cu rotile și a câștigat locul I la cele două competiții la care a participat înainte de pandemie.

Este o negociatoare înnăscută, cu abilități pe strategie. Îi place să facă video-uri și vrea să devină vlogger.
A scris cartea Lucia în căutarea luminii fermecate, publicată la editura pentru scriitori debutanți, The Writing Journey, fondată de Liviana Tane. Îi place să apară LIVE în interviuri la radio, la TV și în iunie va participa la Școala de radio la Itsy Bitsy.


Kreatoria: Deși nu ai prea mulți ani, ai rezultate deja care te propulsează. Cât de importantă este munca în obținerea acestor rezultate?
 

Măriuca: Pe o scară de la 1 la 10, 10. Nu e suficient să am talent. Mereu am avut, cel puțin așa spune mama. Dar până nu am început să scriu povestea pe care o aveam în cap, nu a putut să se transforme într-o carte. Deci nu e suficient nici să ai talent, nici să ai idei, ci e important să scrii zilnic. Sau cât mai des și poate chiar și atunci când n-ai chef. Uneori, când nu îmi plăcea ce scriam, reciteam ce am scris și îmi veneau alte idei. Multe idei pe care mama mă ajuta să le ordonez și să le aleg în funcție de care se potrivea cu povestea mea. Deci vezi, ideile multe nu sunt nici ele de folos, dacă nu le alegi sau nu le ordonezi.
Eu mai am un talent, de fapt o pasiune: dansul pe patine cu rotile. D-aia am pus în carte și ceva cu patine. Dar dacă nu merg la curs și nu exersez, uit pașii, nu mai sunt așa flexibilă, obosesc mai repede. Deci d-aia e importantă și munca.

 

Kreatoria: Care sunt senzațiile pe care le ai atunci când faci măsura talentului tău?


Măriuca: Mă simt bine pentru că îmi demonstrez că pot mai mult decât credeam și îmi depășesc limitele. E entuziasmant de frumos să descopăr chestii despre mine, uneori mă și mir. Asta îmi dă curaj să fac mai mult și mai bine și să mă gândesc cum pot să-mi promovez cartea ca să se vândă tot tirajul. Vreau să fac video-uri în care să le vorbesc copiilor, să le spun că mama mi-a zis că pot să fac obiecte promoționale cu personajul din carte după ce se vinde tirajul ăsta și încă unul. Așa că am nevoie de ajutorul copiilor să cumpere cartea. Iar ei poate o să găsească niște răspunsuri în poveste care să-i ajute pe ei. Așa ne ajutăm unii pe alții. Nu-i așa că-i tare?
 

Kreatoria.ro: Crezi că faptul că ți-ai identificat de devreme anumite abilități te va ajuta mai mult în viață?
 

Măriuca: Da, pentru că încep de pe acum să scriu ce simt eu și poate se regăsesc și alții în experiențele pe care le povestesc și așa îi ajut. Îmi place să ajut, să îmi fac prieteni, să râdem împreună, să zâmbim și să fim veseli. Dar să știi că uneori e și greu pentru că îmi ia din timpul de joacă sau de uitat la televizor. E greu că trebuie să fii concentrat și să scrii repede toate ideile care îți vin în cap și se iau la întrecere cum mă iau eu cu sora mea, care să fie prima, și mă doare mâna când scriu. Și mai este greu pentru că mama îmi spune că un scriitor trebuie să citească mult și eu nu prea am răbdare să citesc. N-am mai spus la nimeni secretul ăsta.
 

Kreatoria.ro: Cum îți faci tu auzită vocea/atitudinea creativă?
 

Măriuca: Scriind cărți. Mai am o poveste pe care mama a trimis-o la editură și sper să fie publicată în Cartea Copiilor, unde o să fie publicate poveștile mai multor autori copii. E despre o fetiță detectiv și șoricelul ei pe care îl ascunde de părinți. Acolo vreau să transmit că orice ar fi, e bine să le spunem părinților adevărul.
Apoi mai fac vloguri, dar mama nu mă lasă să le fac publice, așa că le păstrez în telefon. Și fac unboxing-uri la produse care îmi plac, video-uri despre cum fac slimeuri, pop it-uri, figet toys, ori cum fac coregrafii pe patine cu rotile sau cum mă joc cu sora mea.

Kreatoria.ro: Cum te simți față de cei de vârsta ta, dar care nu și-au identificat abilitățile/talentele/aspirațiile? Ce le spui?
 

Măriuca: Simt că ar trebui să cumpere cartea mea ca să înțeleagă că au o lumină în inimă care îi ghidează și că oricine are această lumină. Apoi să stea liniștiți și să-și adune toate pasiunile la un loc și după 10 minute o să-și dea seama ce le place cel mai mult să facă, la ce sunt buni și din ce ar putea să câștige bani. Și să vorbească cu părinții lor să-i ajute să-și îndeplinească visul. Dacă părinții nu cred în visul copiilor, înseamnă că nici ei nu și-au găsit lumina. În cazul ăsta copiii ar trebui să le spună să-mi cumpere cartea și să aibă încredere în ei.

Kreatoria.ro este o platformă destinată creativității, cât de mult contează creativitatea în viață? (ceea ce trăiești acum și ce îți dorești să trăiești în viitor)


Măriuca: Dacă ești creativ poți să-ți convingi părinții să-ți ia o înghețată, să te lase mai mult la televizor, să-ți ia jucării. Dacă ești creativ, poți să le propui jocuri inventate de tine colegilor tăi și să te împrietenești cu ei. Dacă ești creativ, poți să scapi de ceartă dacă ai provocat un scandal. Asta nu înseamnă că minți. Dar mama râde când îi dau o explicație amuzantă și nu se mai supără așa tare. Dacă ești creativ nu e nevoie să citești o carte întreagă că poți să-ți imaginezi ce final vrei tu. Dacă ești creativ, nu te plictisești când nu se joacă nimeni cu tine.
 

Kreatoria.ro: De ce viața este frumoasă?
 

Măriuca: Viața e frumoasă că am o familie, că am scris o carte, că sunt veselă, că am prieteni, că merg la mare, că mănânc înghețată, că merg în parc, că suflu în păpădii, că mama îmi face coroniță de flori și mă ia în brațe când sunt tristă, că tata îmi face clătite cu Nutella și îmi ia jucării și haine, că vara, la munte, merg călare prin sat, că ne stropim cu furtunul când spălăm terasa, că înfloresc petuniile roz și roșii, alea ca trompetele, că stăm seara pe terasă la munte și mâncăm pepene și că ciocolata e dulce și bună.

S-ar putea să-ți placă și

Comentarii

Inscrie-te la Newsletter

kreatoria

Cele mai citite articole