Paula Godeanu, psiholog: Sarcina este un dar al Universului.

 

Articol realizat de Paula Godeanu, Copiii Noului Pământ

 

Am finalizat de curând, alături de Ioana Coff, primul workshop dedicat viitorilor părinți, „Sarcina – Darul Universului”, pornind de la experiențele noastre personale, dar și din lucrul cu foarte multe femei aflate în această perioadă minunată si pe care le-am însoțit în transformarea fricilor în încredere și a stresului specific în experiențe unificatoare. Cu surpriză și bucurie am descoperit că Universul ne-a rezervat și nouă un dar, acela de a retrăi momentele de magie ale sarcinii, alături de oameni conștienți, conectați profund la ființa lor interioară și la copiii pe care-i poartă cu iubire în drumul lor către lume. Prieteni vechi în ipostaze noi și oameni noi, pe care i-am îndrăgit într-o clipă, ne-am prins cu toții în dansul ancestral al stării de prezență și conștiență, născând emoții frumoase și experiențe inedite, prin tehnici de mindfulness, jocuri și exerciții de meditație. Ne-am despărțit mai împăcați, mai uniți și mai conștienți de alegerile pe care le facem în fiecare zi.


Sensibilitate, emoții extreme, deschidere


Sarcina poate fi, pentru multe femei, un moment de emoții extreme, de transformări spectaculoase ale trupului, afectivității, precum și ale modului de a gândi, cu efecte vizibile în comportament. Oricât de mult ne-am dorit să avem un copil, pe lângă emoțiile frumoase de fericire și împlinire, putem experimenta, în egală măsură, momente de teamă, confuzie, regret sau incertitudine. Modificările din corpul nostru constituie un interes major, nu numai pentru noi însene, ci și pentru cei din jurul nostru, care ne amintesc constant de statutul nostru special prin răspunsuri care variază de la o abordare caldă, la sfaturi pe care de multe ori nu le cerem, până la atingeri ușoare și neașteptate pe burtică.
În timpul sarcinii, femeile se simt adesea mai vulnerabile din punct de vedere emoțional, fiind în general mai deschise, mai sensibile la ceea ce aud, văd sau miros. Acesta este un moment propice pentru a începe sau a aprofunda practica stării de mindfulness. Starea de conștiență în timpul sarcinii, nu înseamnă că ar trebui să ne simțim într-un anumit fel sau că există o stare ideală pe care ar trebui să o căutăm, ea se referă la recunoașterea și acceptarea întregii game de feluri în care ne simțim, de lucruri cu care ne confruntăm. Gama de experiențe este enormă, de la senzația că suntem sănătoase, radiante, în deplină bunăstare, până la a ne simți incredibil de rău, blocate sau imobilizate. De multe ori, starea de conștientizare și acceptare poate duce, în mod paradoxal, la o mai mare stare de calm, relaxare și bucurie.
 

Cum ne vindecăm rănile vechi?


Cu toții purtăm în noi, mai mult sau mai puțin, experiențe de familie dureroase, relații dificile și răni vechi, care se pot manifesta mai puternic în timpul sarcinii sau imediat după naștere, având în vedere schimbările hormonale puternice din aceste perioade. Când ne pregătim să devenim părinți, este mai important ca oricând să conștientizăm criticile, condiționările, rușinea și desconsiderarea care, poate, au făcut parte din copilăria noastră. Totodată, convingerile sau atitudinile negative ne pot fi implantate în inconștient prin comentariile, aparent întâmplătoare sau neintenționate ale prietenilor, rudelor sau cunoștințelor. Trăind conștient acele moment ale zilei când observăm că ne judecăm aspru, vom găsi puterea de a permite acestor răni vechi să apară, privind însă cu bunătate și compasiune către noi înșine. Vom realiza, în timp, că aceste experiențe vor rămâne cu noi întreaga viață, însă nu vor mai avea puterea să producă durere în corpul nostru emoțional atunci când ni le reamintim și nici nu le vom transmite, asemenea unor semințe toxice, copiilor noștri.
 

Rezonanțe


Dezvoltarea armonioasă a puiului de om se produce în strânsă legătură cu informațiile primite de la mamă. Când un diapazon vibrează, acesta va face să vibreze și celelalte diapazoane din apropiere, mai ales când acestea sunt aflate într-un raport foarte strâns, precum se află mama în raport cu pruncul pe care îl poartă în pântec. Cu alte cuvinte, cele doua „instrumente” sunt acordate pe aceeași lungime de undă și se influențează reciproc. Acesta este motivul pentru care, de multe ori inconștient, în timpul sarcinii, mama are tendința de a încetini ritmul trepidant al vieții de până atunci, de a-și căuta liniștea, echilibrul și armonia în familie. Toate acțiunile ei vin în întâmpinarea nevoilor fătului însă, atunci când sunt abordate conștient, au efect de echilibrare și reunificare cu propria ființă, dar și de armonizare a relațiilor cu cei din jur.

Rabindranath Tagore a surprins această rezonanță, mai mult sau mai puțin explicabilă, în cuvintele de mai jos, pe care vă invit să le citiți cu inima:
“De unde am venit? De unde m-ai luat?” o întreabă copilul pe mama lui. Ea îi răspunde, jumătate plângând și jumătate zâmbind: “Erai ascuns în inima mea ca o dorință, dragul meu! Tu erai printre păpușile jocurilor mele din copilărie și atunci când în fiecare dimineață mi-l imaginam pe Dumnezeu, erai și tu acolo. Tu erai ascuns de Dumnezeu în casa noastră și eu te adoram. Tu erai în toate speranțele mele, în toată dragostea mea, în toată viața mea și a mamei mele. În umbra Duhului Sfânt care ne protejează casa ai crescut tu. Când eram tânără și inima mea își deschidea petalele, tu erai fructul ce se forma. Atunci când mă uit în ochii tăi mi se dezleagă mistere; tu care aparțineai tuturor, acum îmi aparții mie. De teamă să nu te pierd, te strâng în brațe tot timpul. Ce magie oare a făcut ca această minune a lumii să vină tocmai în brațele mele?”

 

S-ar putea să-ți placă și

Comentarii

Inscrie-te la Newsletter

kreatoria

Cele mai citite articole