Lidia Laic (25 de ani în Radio Romania Cultural): Omul de radio este un om empatic, un om care se raportează la ceilalți!

Pentru luna martie, am creat o campanie specială de #InterviuriKreatoria: Martie cu INSPIRAȚIE. Femei fenomenale.

Sunt interviuri cu femei speciale, femei care aduc un plus de magic în activitatea lor. Am căutat o tipologie unică, precum pătrățelele aranjate special din Cubul Rubik: acele femei, exact acele care sunt o combinație inedită, irepetabilă, iremediabil pornite spre a face bine în domeniul ales. Cu siguranță, nu sunt singurele.

Acele femei care sunt Construcție, care sunt Suflet și Rațiune, Bunătate și Performanță, cele care și-au onorat sufletul, urmându-și drumul, poate anevoios, poate fără glamour și fără reflectoare mereu, fără a se uita pe ele sau a călca pe cadavre. Aș vrea să le întind covorul roșu și să le spun: sunteți fenomenale.

Când am scris titlul m-am gândit la mama mea, pe care o iubesc dincolo de granițele vieții, când am scris fenomenale, m-am gândit la Maya Angelou și la poezia ei dedicată femeilor. Când am scris inspirație m-am gândit la tot ce am putea învăța de la ele, pentru că, nu-i așa, viața este despre a pune învățătură (conștientizare) peste învățătură, una pesta alta, ca o cărămidă peste cărămidă.

I Interviul de astăzi este cu Lidia Laic, realizatoare la Radio România Cultural. Am norocul să lucrez cu Lidia pentru Rubrica de Creativitate la RRC, emisiunea I Clasă, la care mă puteți auzi, marțea, acolo unde aduc în vizor importanța creativității în viața noastră.

O cunosc pe Lidia de prin 2013, de când înregistram  împreună pastile educaționale pe teme diverse: de la interactivitate, digital în viața elevilor până la necesitatea de a învăța altfel, integrat în lumea în care trăim.

Ce apreciez la Lidia? Iubirea ei față de lumea radio-ului, loialitatea față de un proces de lucru foarte aplicat, pe care îl urmează cu sfințenie, de fiecare dată, fără short-cut-uri.

Sigur, viața de radio presupune spontaneitate, adaptare la o dinamicitatea foarte mare, spirit în alertă, dar Lidia este înclinată și pe detaliu, pe muncă minuțioasă. Este tehnică și în acelasi timp foarte empatică, emoțională. Face storytelling fără să îi spună așa, este caldă și își ajută mereu invitații, chiar dacă sunt în dificultatea emoțiilor. Are un fel de a face interviuri care ține de vechea Școală a Jurnalismului și prin veche nu înțeleg deloc demodat.

Îmi place să mă plimb pe holurile vechi ale Radioului România. Holuri care miros a povești. Și usile sunt la fel de vechi. Au hublouri și dacă, ar putea vorbi, ar spune tare multe… despre invitați, despre vremuri, despre greutăți etc.

Dincolo de vechi, e și ceva nou: e încă nouă și proaspătă pasiunea realizatorilor pentru ascultători. E respect.

Eu înregistrez în Studioul 17 și din acest studio, astăzi îți spun povestea unei femei care s-a dedicat radioului.

Lidia Laic: Poate că e din cauză că în momentul acesta realizez o emisiune de educație, dar cred în rolul educativ al radioului. În puterea lui de a veni cu modele adevărate, cu exemple pozitive. Vorbind despre lucrurile bune care se întâmplă în jurul nostru și despre oamenii care le fac să se întâmple cred din tot sufletul că acestea vor deveni contagioase. Cam acesta ar fi crezul meu, care mă ghideaza în ceea ce fac la radio. 


1. Lidia, ai în spate peste 25 de ani de radio. Care este forța din spatele acestor acțiuni pe termen lung?
Să știi că până acum, Anca, nu am numărat experiența mea ca om de radio în ani. Ci în oamenii frumoși, extraordinari, pe care i-am întâlnit și care m-au inspirat, în poveștile pe care mi le-au spus și pe care la rândul meu le-am povestit mai departe. Dar acum dacă stau și fac un calcul simplu, văd că ai dreptate. A trecut mai mult de un sfert de veac de când Radio România a devenit locul meu, spațiul fizic și spiritual unde mă regăsesc din punct de vedere profesional. Și aș spune că și uman, pentru că una fără alta nu se poate. În meseria asta nu poți, nu ai cum să fii un simplu angajat, un executant și atât. Ești în primul rând om, un om care își pune întrebări, care gândește empatic, care se raportează la ceilalți. Și cred că asta îți dă puterea de a rămâne activ și conectat. Asta și, desigur, pasiunea pentru radio.

2. Cum este munca de radio, așa cum o exerciți tu?

Eu nu aș numi-o muncă. Pentru că ceea ce fac la radio mă bucură, îmi place și sper eu că place și celor care mă ascultă. Cel puțin asta îmi doresc, ca oamenii să rămână cu ceva din emisiunile mele, din interviurile cu oamenii minunați pe care îi întâlnesc, oameni de toate vârstele care au ceva de spus și de arătat celorlalți. Poate că e din cauză că în momentul acesta realizez o emisiune de educație, dar cred în rolul educativ al radioului. În puterea lui de a veni cu modele adevărate, cu exemple pozitive. Vorbind despre lucrurile bune care se întâmplă în jurul nostru și despre oamenii care le fac să se întâmple cred din tot sufletul că acestea vor deveni contagioase. Cam acesta ar fi crezul meu, care mă ghideaza în ceea ce fac la radio.

3. Care sunt ritualurile tale de creativitate la radio? Dacă da, care sunt?

Ritualuri? Nu știu ce să zic. Nu cred că am vreunul, cel puțin nu în mod conștient. De obicei, la radio trebuie să faci multe lucruri la viteză maximă, așa că nu ai timp să îți formezi o rutină. Se întâmplă ceva undeva și tu trebuie să fii acolo. Să fii permanent conectat, să te informezi rapid. Iar atunci când ești live în studio lucrurile sunt și mai alerte. Ești contracronometru, mereu atent la ceas, la desfășurător, la discuția cu cei din studio. Cel puțin eu așa sunt, așa simt. Da, mi-ar plăcea poate să am mai mult timp, în care sa îmi scriu cu calm ideile, să îmi compun și să respect un anumit ritm de abordare a lucrurilor. Dar eu sunt mai degrabă spontană, dinamică și, sincer, cred că așa funcționez mai bine, asta mă caracterizează. Așa că încerc să fac astfel încât nicio emisiune a mea să nu semene cu cea de dinainte, sa fie alertă, vie și să nu plictisească - nici pe mine și nici pe cei care ascultă.

Lidia Laic: Refuz să cred că nu pot să trec peste obstacole, că nu aș putea să tratez un subiect dificil de exemplu. Refuz să cred că nu poate fi îmblânzit.

4. Ce nu ai spus niciodată despre tine Lidia-creator și ai vrea să se știe?

Asta e mai degrabă un secret al meu. Sau bine, nu chiar un secret ci un lucru despre care nu am mai vorbit de mult. Cu ceva timp în urmă chiar puteam spune că eram creatoare, scriam poezii. Versuri cu rimă, fără rimă, așa cum simțeam în acel moment. Scriam și proză dar poezia era aceea care mă definea cel mai bine. Așa am și ajuns în radio, ca invitată a unei emisiuni pentru copii, dupa ce câștigasem un premiu la un concurs de poezie. Și așa am și rămas la Radio România, ca moderator-copil. Așa că pot spune că datorita poeziei am ajuns să iubesc radioul, cu tot ce înseamnă el. Acum nu mai scriu versuri dar cred că perioada mea de creație literară m-a ajutat mult în ceea ce fac acum. Găsesc poezia în lucrurile din jurul meu și încerc să o transmit, prin vocea mea, prin ceea ce fac la radio.

5. Defectul care te ajută cel mai tare să creezi?

Încăpățânarea. Da, am spus-o, deși de obicei nu recunosc asta. Sunt foarte încăpățânată și cei care mă cunosc bine știu asta, se lovesc de defectul acesta al meu și uneori primesc și reproșuri legate de asta. Dar sunt încăpățânată și refuz să cred că nu pot să trec peste obstacole, că nu aș putea să tratez un subiect dificil de exemplu. Refuz să cred că nu poate fi îmblânzit. Și așa mintea mea e obligată să lucreze, să creeze, să gasească metode și căi neconvenționale prin care să rezolve obstacolele. Încăpățânarea nu îmi dă voie să mă resemnez, să mă plafonez, mă face să mă reinventez și să creez chiar acolo unde aparent nu e nimic de făcut.

6. Dar calitatea care îți stă frână la manifestarea inspirației?

O întrebare grea. Nu că celelalte ar fi fost prea ușoare .
O calitate a mea care nu imi da voie sa fiu creativă? Nu stiu, nu m-am gândit până acum că o calitate poate acționa în defavoarea ta. Dar daca stau să mă gândesc mai bine da, poate fi și asa. Nu știu dacă sa numesc asta o calitate, dar pot să fac mai multe lucruri în același timp, pe care vreau să le rezolv cât mai bine. Asta presupune însă mult consum nervos, de resurse și de timp. Așa că se întâmplă uneori să nu mai am suficientă energie sau loc pentru inspirație.

7. Ce i-ai spune unui creator în blocaj?

I-aș spune ce îmi spun și mie, și merge de fiecare dată. I-aș spune să facă o pauză, să se relaxeze, să se distanțeze de ceea ce are de făcut, atât cât timpul îi permite. De fapt, să uite o scurtă perioadă de timp și de termenele limită și de alte lucruri care pun mai multă presiune pe tine. Și garantat - inspirația va veni ea singură. Când va dori ea și, de obicei, atunci când te aștepți mai puțin.

8. Daca ai scrie un Scurt tratat de imaginație, cum l-ai începe?

Fii tu însuți. Fii așa cum ești tu, real, necosmetizat și nu te teme să gândești liber și deschis. Visează, îndrăznește, iubește oamenii, iubește viața. Și vei avea puterea să creezi lucruri uimitoare.

9. Despre ce proiecte ai vrea să vorbești și să le știe țara toată?

Aș povesti în primul rând despre proiectul la care lucrez acum la radio. O emisiune de educație – I Clasă, care se difuzează de luni până vineri. Eu acopăr ziua de marți și pot să spun că deabia aștept să intru în direct și să vorbesc despre ce se întâmplă în educație, cu bune și cu rele, să discut cu invitații mei despre diferite proiecte și întâmplări și povești de succes.
Aș mai vorbi despre un proiect trecut, dar la care țin foarte mult. Un radio de o zi, difuzat în online pe 1 iunie in urmă cu câțiva ani, al cărui manager de proiect am fost și care a prins foarte bine la public. “Junior Magazin” s-a numit, și cred că a oferit copiilor cam tot ce și-ar dori să asculte la un post de radio pentru ei.
Și acum, dacă tot m-ai rugat să povetesc, mi-am amintit un alt proiect care s-a numit “Storymania”. O serie de documentare radiofonice la Radio România Cultural, acesta era subtitlul emisiunii. Un proiect care mi-au dat ocazia să creez, să spun povești și întâmplări de demult ori din zilele noastre. Cu oameni adevărați, cu fapte de viață simple dar exemplare prin mesajul pe care îl transmiteau.

10. Semnătura ta creativă stă în… (completeaza te rog)
… spontaneitate și optimism. Am spus!

S-ar putea să-ți placă și

Comentarii

Inscrie-te la Newsletter

kreatoria

Cele mai citite articole